Autor: Christopher K. Bitten ( Canada), Psihoterapeut International in Psihoterapia Integrativa, Consilier Internaţional Certificat în Alcool şi Droguri
Rezumat:
Acest articol examinează Alcoolicii Anonimi (AA) ca o terapie relaţională, văzută prin lentilele nevoilor relaţionale descrise de Richard Erskine. Autorul postulează că rezulta este un beneficiu sinergetic din combinaţie cu psihoterapia integrativă şi implicarea clientului în AA.
„ Dacă discuţia ta (cu un nou-venit în AA) a fost una sănătoasă, calmă, şi plină de înţelegere umană probabil că ţi-ai făcut un prieten”(Alcoolicii Anonimi, 2001, p.94)
Alcoolismul este o condiţie atât de comună încât terapeuţii deseori vor avea clienţi care să sufere de asta, chiar dacă terapeutul poate să o recunoască sau nu. Dacă problema alcoolismului unui client apare în examinarea terapeutică, resursele pe care Alcoolicii Anonimi (AA) le furnizează vor fi probabil crescute de terapeut sau de client până la un punct. Acest articol explorează cum psihoterapenţii integrativi işi pot asista clienţii utilizând AA efectiv dintr-o perspectivă relaţională, cu cele opt nevoi relaţionale ale lui Richard Erskine (Erskine, Moursund, Trautmann, 1999) ca lentilă. Principiile AA au fost în mare măsură adaptate unui alt program în „doisprezece paşi”, şi următoarele remarci, în general, se pot aplica la fel de bine şi pe acesta.
Din experienţa autorului, terapeuţii rar participă la întâlnirile AA, deşi întâlniri sunt „deschise” adica oricine poate participa si sunt disponibile în orice oraş. De aceea, terapeuţii la fel ca şi clienţii pot avea mituri şi păreri preconcepute despre AA- probabil preluate din descrierile din media- care vor fi atinse în acest articol. Vor fi folosite citate din textul de bază AA (Autori Anonimi, 2001) pentru a susţine conceptele acestui articol: vor apărea îngroşate. Ca şi completare, AA este o resursă bogată de zicători, sloganuri şi îndrumări pregnante, care aparent pot părea simpliste dar în practică pot fi profunde şi eficace. Acestea vor apărea cu scris italic în acest articol.
Alcoolismul este adesea caracterizat, în stadiile avansate prin izolare relaţională ca o derivă de la prieteni, partenerii devin amari, iar copiii devin din ce în ce mai infricoşaţi de comportamentul impredictibil pe care alcoolismul îl aduce. Alcoolicul găseşte că este mai uşor să manipuleze centrul plăcerii din creierul lui cu alcool decât să întreprindă munca grea a iniţierii şi menţinerii relaţiilor. Distresul emoţional în cazul non-alcoolicilor tinde să motiveze spre schimbare şi progres. În cazul alcoolicilor, ca progres al bolii, maturitatea emoţională poate încetini, înceta sau regresa ca şi cum stresul este amorţit cu câteva grade de alcool. Ceea ce urmează este un eşec în învăţarea din durerea emoţională şi un eşec în dezvoltarea mai multor comportamente funcţionale.
Alcoolicii Anonimi este în mod clar o terapie relaţională sau o apropiere relaţională de vindecare. La întâlniri se practică, dincolo de cafea, prin dezvoltarea legăturilor strânse cu alţi clienţi în recuperare, ajutorarea în realizarea sobrietăţii. AA încurajază alcoolicii să renunţe la vechile metode de relaţionare: ” unii dintre noi au încercat să menţină vechile idei, dar rezultatul a fost nul până când am renunţat de tot la ele “(p.59). Această renovare a relaţiilor cu noi înşine, cu alţii şi cu o putere divină ocupă o poziţie centrală în AA. Tot mai mult, literatura subliniază importanţa blândeţii, răbdării, toleranţei şi dragostei- în locul afişării unui fals ego şi competiţiei.
Richard Erskine (1980) a identificat şi a explicat opt nevoi relaţionale în Dincolo de empatie. Acest articol de asemenea angajază elaborări ale acestor nevoi (Stewart 2006). Interesant, în timp ce acestea erau dezvoltate pentru a crea întelegerea nevoilor clienţilor, în general, au creat de asemenea o ferestra teoretică în modul de funcţionare a Alcoolicilor Anonimi, în mod semnificativ, recuperarea resocializării persoanelor dependente. Terapeutul care înţelege forţele şi deficitele din sfera relaţională a clenţilor lui alcoolici şi care înţelege cum AA poate cunoaşte nevoile relaţionale, va putea ajuta clienţii să folosească aspecte ale AA în realizarea unei vieţi relaţionale mai bogate.
Prima nevoie relaţională este aceea de securitate în relaţie (pentru ca o relaţie să fie sigură, trebuie să genereze un sens al faptului de a fi protejat şi în siguranţă- cunoştinţa faptului că deschiderea şi vulnerabilitatea nu vor fi privite ca ridicole şi jenante). AA generează asta prin încurajarea confidenţialităţii (anonimatului): luaţi poveştile, dar lăsaţi numele deoparte. În AA este înţeleasa cât de dificilă poate fi recuperarea şi această izolare profundă poate să nu fie învinsă în zile sau săptămâni: vino şi lasă-ne să te iubim pănă vei putea tu să te iubeşi pe tine însuţi. Alcoolicul care recidivează este încurajat să continue să se reîntoarcă şi să înveţe din recidivă: uşa se leagănă în ambele direcţii. Râsul şi şi simţul umorului la întâlnirile AA acţionează cu putere în dezamorsarea ruşinii, trimiţând mesajul că acesta este un loc unde eşti înţeles şi în siguranţă: experienţa ta este considerată normală aici, indiferent cum este văzută în alte părţi.
Sunt doar câteva locuri în lume unde alcoolicii în recuperare nu găsesc o întâlnire AA. Chiar dacă el sau ea nu înţelege limba, o primire caldă este plăcută, furnizând siguranţă împotriva stresului de a călători şi un loc unde el sau ea va fi înţeles profund. Părţile comune ale alcoolicilor sunt izbitoare- nou-veniţii deseori gasesc asta straniu, chiar de necrezut- şi tind să găsească mai numeroase diferenţele, deşi alcoolicii netrataţi pot sa se considera ei înşişi, fara speranta. Este în acelaşi timp umilitor şi, paradoxal o imensă eliberare, să înteleagă că nu este aşa- cel puţin, nu într-o cameră cu alţi alcoolci.