Nasterea sub hipnoza adevar sau mit?
Nasterea sub hipnoza este un concept nou in Romania. Analgezia prin hipnoza se foloseste cu succes in alte tari de peste o suta de ani, in Romania autorul a realizat prima nastere sub hipnoza in 1996 la Spitalul Universitar din Bucuresti. Lucrarea prezinta informatii moderne despre hipnoza, mituri si adevaruri, obiectivele programului de psihoterapie pentru nasterea sub hipnoza, caracteristicile analgeziei hipnotice.
Hipnoza- ce este
Hipnoza a fost definita in multe feluri, de la o stare modificata de constiinta ( starea hipnotica) pana la stare psihologica construita ( non-starea hipnotica).
Chertok ( 1981) considera ca starile modificate ale constiintei « pot fi diferite in unele din mecanismele lor, dar au in comun pierderea mai mult sau mai putin a identitatii in timpul transei »
Pentru autorii care descriu hipnoza ca stare psihologica construita, rolul subiectului este acela de a se prezenta pe sine insusi ca « hipnotizat », conform cu asteptarile anterioare. Subiectul poate deveni foarte implicat in rol si poate utiliza o serie de strategii pentru a ajunge la comportamente dorite ( de ex. : imaginatia sau focalizarea atentiei).
Majoritatea specialistilor definesc hipnoza ca o stare indusa, asemanatoare somnului, dar care difera de acesta din punct de vedere fiziologic. Transa hipnotica se caracterizeaza prin sugestibilitate crescuta si printr-o serie de modificari senzoriale, mnezice, perceptive si motorii ( Wetzenhoffer, 1963)
Aplicatii practice hipnoza
Aplicatiile practice ale hipnozei se refera atat la domeniul clinic, pentru psihoterapie, cat si in alte domenii de activitate, unde se cere optimizarea performantelor umane ( sportivi, astronauti, pregatirea pentru examen).
In clinica, hipnoza se foloseste cu succes in combaterea durerii. Astfel, s-au realizat operatii fara anestezie sau cu o cantitate redusa de anestezic. Pe langa efectul analgezic, hipnoza echilibreaza emotional prin reducerea anxietatii preoperatorii si grabirea vindecarii. Cand vorbim de durere, ne referim atat la durerile din bolile cronice sau afectiunile stomatologice, cat si la durerile din timpul nasterii.
Cercetari recente au evidentiat influenta pozitiva a hipnozei in tratamentul cancerului si SIDA.
Existà, de asemenea, unele tulburàri psihosomatice nu prea grave care se rezolvà doar cu interventii simple care presupun câteva sedinte de heterohipnozà si autohipnozà sau relaxare. Astfel, Alladin (1988) a raportat rezultate foarte bune la pacienti cu migrenà care practicau relaxarea împreunà cu terapeutul si a obtinut rezultate pozitive cu pacientii cu tinnitus (zgomot în ureche). In aceste cazuri elementul de bazà constà în practicarea relaxàrii si nu în inductia hipnoticà.
Diferenta dintre hipnoza si relaxare
Hipnoza, prività doar sub aspectul inductiei si adâncirii transei, nu diferà în mod esential de alte tehnici terapeutice cum ar fi : antrenamentul autogen, relaxarea progresivà, meditatia, imaginatia dirijatà sau procedeele bazate pe biofeedback (Edmondston, 1981 ; Humphreys, 1984 ; Wadden si Anderton, 1982 ; Wegstaff, 1981). In cazul tuturor acestor tehnici, subiectul este profund relaxat, atentia este focalizatà spre unele senzatii, tràiri si imagini interioare, se administreazà sugestii de relaxare si adâncire a relaxàrii si persoana este încurajatà sà adopte o atitudine pasivà, non-analiticà etc. Ceea ce deosebeste hipnoza de metodele terapeutice asemànàtoare constà în accentul deosebit pus pe sugestiile verbale si pe imaginile menite sà provoace starea modificatà de constiintà. Aceste elemente se referà nu numai la inducerea si adâncirea transei, ci si la ceea ce face terapeutul dupà ce aceste faze au fost depàsite.
Hipnoza si psihoterapia
Hipnoza poate creste eficienta psihoterapiei, deoarece sporeste sugestibilitatea pacientului, deblocheazà abilitàtile imaginative, amelioreazà relatia pacient-terapeut si reduce orientarea subiectului asupra realitàtii (Holroyd, 1987). Mai mult, hipnoza faciliteazà si accesul la zonele inconstiente ale psihismului, unde sunt stocate informatii legate de problemele si simptomele actuale, permitându-i pacientului constientizarea unor amintiri inacceptabile sau traumatizante, a unor implusuri si conflicte, precum si rezolvarea satisfàcàtoare a a acestora.
Adevaruri despre hipnoza
- marea majoritate a oamenilor au o capacitate medie de a trai transa hipnotica daca sunt indrumati de catre un hipnoterapeut cu experienta
- hipnotizabilitatea este o trasatura stabila a personalitatii, deci o persoana nu este mai hipnotizabila intr-o zi si mai putin in alta sau nu reactioneaza mai bine la un terapeut si mai putin sau deloc la altul.
- hipnoza este un fenomen inofensiv si chiar placut
- gradul de hipnotizabilitate ( profunzimea transei) nu poate fi antrenat prin diferite metode ( tehnici diferite de inductie hipnotica, discutii care sa modifice atitudinea subiectilor fata de hipnoza). Ceea ce se modifica este rapiditatea cu care se intra in transa.
- copiii pot fi hipnotizati « de indata ce sunt capabili sa inteleaga » (Bernheim, 1986) si sunt mult mai susceptibili la hipnoza decat adultii
– Nu exista diferente semnificative inre hipnotizabilitatea barbatilor si cea a femeilor
Mituri despre hipnoza
Hipnoza slabeste vointa subiectului
– Fals. In timpul unui experiment, terapeutul a simulat ca ridica fusta pacientei, iar aceasta si-a revenit imediat.
Hipnoza genereaza efecte secundare, de natura psihogena
.- Fals. Aceste cazuri sunt extreme de rare si nu apar decat la acei pacienti la care potentialul psihotic desi latent, exista. Un specialist cu pregatire psihopatologica poate determina acest risc, situatie in care nu va induce transa hipnotica. Un asemenea pericol exista si in cazul oricarei terapii orientate doar spre tratarea simptomului. Astfel, Prenman ( 1954) citeaza in cazul tratarii unor “ ticuri dureroase” prin infiltratii de alcool cu scop analgezic, aparitia unor simptome mai severe. Un alt autor, Meninger ( 1941) a descris cazul unui pacient unde gasterectomia ( rezectia partiala a stomacului) reusita in cazul unui ulcer peptic a fost urmata de suicid, pentru ca durerea de stomac anulata nu a mai putut ascunde depresia pacientului. El folosea starea proasta produsa de durerile gastrice ca sa-si justifice indispozitia depresiva.
Pacientul nu poate iesi din transa
– Fals. Chiar daca terapeutul pateste ceva, transa hipnotica se continua cu un somn natural de 30-60 minute
Posibilitatea comiterii unor acte antisociale in timpul transei hipnotice
– Fals. Un experiment celebru arata ca subiectul aflat in transa a lovit cu cutitul un manechin de plus cand I s-a spus sa o faca, dar a refuzat si a iesit brusc din transa cand I s-a cerut sa faca acelasi lucru cu nu om adevarat. In schimb, Hilgard, citand pe Barber si Orne, afirma ca este putin probabil ca subiectul sa comita in stare de hipnoza acte antisociale pe care nu le-ar fi putut comite si in stare de veghe.
Pacientul poate fi hipnotizat impotriva vointei sale.
Daca un subiect doreste in mod constient sa nu fie hipnotizat, dar la nivel inconstient vrea, atunci el poate fi hipnotizat. In schimb, daca atat la nivel constient , cat si niconstient- nu vrea sa intre in transa hipnotica, atunci acest lucru nu va fi posibil, indifferent de cat de talentat este hipnotizatorul. Deci, daca exista o motivatie inconstienta de a fi hipnotizat, chiar daca subiectul afirma contrariul, atunci putem spune ca el poate fi hipnotizat “ impotriva vointei sale” ( Marcuse, 1959)
Hipnoza este unealta Diavolului
– Fals. Este una din prejudecatile greu de combatut pentru ca are si implicatii emotionale pentru subiect. Dar, cu certitudine, putem afirma ca hipnoza este validata stiintific si este folosita cu succes in diverse cazuri medicale.
Analgezia prin hipnoza
Durerea nu este un simplu stimul, fara complicatii, ci din contra, este multidimensionala : somatica, psihologica, emotionala, temporala.
Durerea este un complex- o constructie – compusa din durerile trecute si rememorate, din durerea prezenta si din durerile anticipate in viitor (M. Erickson, 1983).
Aceasta inseamna ca durerea imediata este amplificata daca au mai fost dureri similare in trecut. Anticiparea unor dureri viitoare are de asemenea un rol negativ.
Durerea reala e doar 33%
Durerea autentica, reala reprezinta doar 1/3 din ansamblul experientei, iar restul de 2/3 este amplificare psihica. Cea mai « usoara » durere ar fi aceea care n-a mai fost niciodata experimentata in trecut si despre care gandesti ca nu se va mai repeta. Aceste aspecte temporale ale durerii potenteaza efectele hipnozei in producerea analgeziei.
Pentru cei mai multi oameni, durerea este traita in mod angoasant fiind insotita de emotii negative si considerata incontrolabila. Focalizarea atentiei pe stimuli externi intensi, cu potential de risc, diminueaza durerea, in timp ce anticiparea negativa si anxietatea o amplifica.
In reducerea durerii, hipnoza ocupa un loc regal. Hipnoza poate fi utilizata in reducerea durerii numai dupa ce a fost efectuat un control medical si s-a stabilit ca nu este posibila mascarea vreunui proces patologic al carui semnal este durerea ( Gibson, 1989). Pentru a aplica hipnoza cu succes in controlul durerii, hipnotizabilitatea subiectului trebuie sa fie peste medie.
Nasterea sub hipnoza
Waxman (1989) pe baza a numeroase studii clinice, realizeaza o lista a beneficiilor rezultate din folosirea hipnozei in obstetrica :
- Realizarea unei relaxari fizice si psihice ;
- Faptul ca nu produce o blocare a respiratiei sau circulatiei sanguine intre mama si fat ;
- Scurtarea primei etape a travaiului ;
- Cresterea rezistentei la socul obstetrical ;
- Faptul ca nu interfera cu mecanismele normale ale travaliului
- In fazele initiale si intermediare, reduce durerea prin scaderea anxietatii si incordarii
- In etapele mai avansate, produce analgezie si anestezie partiala sau totala, prin intermediul sugestiilor directe ;
- Amplifica controlul asupra expulziei capului si umerilor copilului
- Asigura posibilitatea unei episiotomii lipsite de durere
- Asigura o refacere post-operatori usoara si lipsita de evenimente
- Stimuleaza lactatia si faciliteaza, prin intermediul sugestiilor directe, alimentarea copilului la san.
Prima nastere prin hipnoza din Romania
In anul 2006 la Spitalul Universitar din Bucuresti am realizat prima nastere sub hipnoza din Romania. Intre timp numarul nasterilor sub hipnoza realizate de mine a crescut. In toate nasterile realizate cu paciente in stare de transa hipnotica beneficiile au fost urmatoarele:
- durata travaliului a fost redusa foarte mult ( 2 – 7 ore ) ;
- dilatatia cervicala a fost accelerata ( de la un ritm de 1 cm pe ora la 3 cm/ ora) ;
- analgezie ( pe o scala a durerii de la 1 la 10 durerea apreciata subiectiv de paciente a fost de 1-2) ;
- refacerea rapida dupa nastere ;
- pastrarea pana la termen a sarcinii
Intr-un alt caz, pacienta era o primipara in varsta de 38 de ani care pierduse 7 sarcini in primul trimestru de sarcina. In acest caz ,psihoterapia a inceput odata cu depistarea graviditatii . Am folosit hipnoza pentru vindecarea traumei avorturilor repetate. De asemenea si tehnici de imagerie mentala pentru vizualizarea bebelusului sanatos si a etapelor sale de dezvoltare.
Plan psihoterapie nastere sub hipnoza
Planul de psihoterapie pentru nasterea sub hipnoza elaborat de mine (C. Stavarache 2006) a fost structurat pe 15 sedinte ( 14 sedinte prenatale si o sedinta nasterea sub hipnoza).
Obiectivele psihoterapiei prenatale au fost:
- Stabilirea profilului psihic al pacientei pentru identificarea eventualelor modificari psiho-patologice, a tipului de susceptibilitate hipnotica si a pragului de rezistenta la durere.
- Inducerea hipnozei si invatarea tehnicilor de management al durerii
- Invatarea autohipnozei si stabilirea parolelor pentru situatii de urgenta cand psihoterapeutul nu poate asista pacientul
- Imagerie vizuala pentru proiectarea unui viitor pozitiv
Obiectivele psihoterapiei in sedinta de asistare a gravidei in procesul nasterii sub hipnoza au fost :
- Reducerea anxietatii
- Analgezie
- Cresterea dilatatiei zonei cervicale
- Facilitarea expulziei fatului
- Eliminarea placentei
Cartea mea
In cartea mea « Cazuri neobisnuite in psihoterapie. Programe de psihoterapie integrativa » aparuta la editura Ceconii la finele anului trecut si prefatata de doamna Prof. Univ. Dr. IRINA HOLDEVICI gasiti prezentarea in detaliu a celor 15 sedinte de psihoterapie realizate cu gravida care a nascut sub hipnoza. De asemenea, cartea contine un program complex de psihoterapie antistres cu teste, tehnici si exercitii psihoterapeutice pentru actiunea la nivelul gandurilor ( tehnici de restructurare cognitiva), inconstientului ( tehnici de relaxare, inductie hipnotica, ancorare in stari resursa, metafore terapeutice), corpului si emotiilor ( tehnicile lui Alexandre Lowen si Wilheim Reich) precum si comportamentului ( antrenament asertiv).
Cartea « Cazuri neobisnuite in psihoterapie. Programe de psihoterapie integrativa » mai ofera dezvaluiri interesante sub forma unor studii de caz : Narcis nu se mai iubeste ( studiu de caz si plan de psihoterapie pentru migrena), Crina si obsesia de flatulenta, Mugurel si frica de nasturi, Stejar si frica de cearta ( studii de caz , criterii de diagnostic pentru tulburari anxioase si plan de psihoterapie pentru atacul de panica), Depresia care protejeaza cuplul, Gerbera se teme de diavol, Braduta si trauma de la 5 ani ( simptome, criterii de diagnostic si plan de psihoterapie pentru depresie)
AUTOR : asistent universitar, psiholog principal, specialist in psihoterapie, presedintele ASOCIATIEI DE PSIHOTERAPIE INTEGRATIVA –Camelia Stavarache
Bibliografie:
– „Cazuri deobisnuite in psihoterapie. Programe de psihoterapie integrativa” de Camelia Stavarache, editura Ceconii, 2007
– „Hipnoza clinica” de Ion Dafinoiu, Iasi, 2005, CNCSIS
– „ Gandirea pozitiva” de Irina Holdevici, Editura Stiinta si Tehnica, 2005
